Râșnov - Poiana Rozelor

       În această vară am ajuns și prin orașul Râșnov (în germană Rosenau, în trad. „Poiana Rozelor“).

   

       După cum nici nu se putea altfel, am vizitat cetatea, care ne-a impresionat mult și am rămas plăcut surprinși de noua față a orașului și de obiectivele din zonă. Cetatea este medievală și premodernă (sec. XIV-XVII) fiind suprapusă peste o așezare neolitică și de epoca bronzului și peste cetatea dacică Cumidava.

Peştera Valea Cetății a fost deschisă pentru prima dată în 1949, când o explozie hidraulică a îndepărtat umplutura care o astupa și producând o imensă viitură pe valea Fundata.

După restaurare și amenajare peștera a fost deschisă spre vizitare din Decembrie 2010.

În anul 2013 orașul Râșnov va fi una dintre locațiile în care se vor desfășura Jocurile Olimpice de Iarna pentru Tineret. În zona Valea Cărbunării sunt în desfășurare lucrările la Baza Olimpică, care va cuprinde Baza de Biatlon și cele trei trambuline (K15, K35, K65) pentru sărituri cu schiurile. În lucru este trambulina K90, care va face din Râșnov echivalentul oricărui centru de competiții internaționale din lume.

de aici: despre Râșnov

si despre Pestera Valea Cetatii

Munții Giumalău, 3-5 august 2012

"Iubita mea, ţi-am cumpărat un munte
Am fost la târg, dar nu l-am luat pe bani
Are păduri şi râuri şi o punte
În vârstă de un milion de ani."

Întrebare: Ce-ți dorești cel mai mult de ziua ta?

Răspuns: Să fim pe munte...noi doi. :)

      ... Și uite așa, ne-am pregătit, repede, repede rucsacii, am ales destinația (ne doream demult să ajungem pe Giumalău, așa că alegerea n-a fost grea deloc), am sunat la cabană și am pornit. Nu-mi amintesc să ne fi uitat la vreo prognoză sau să stăm prea mult pe gânduri. Începutul avea să fie foarte haios. Am fost nevoiți să plecăm destul de târziu din Iași, am avut ceva peripeții pe drum și abia în jur de ora 17:00 am ajuns în Rusca, un sat la vreo 10 km de Vatra Dornei,  unde am lăsat mașina în curte la un sătean și am început să urcăm. Din cauză că nu ne planificasem să ajungem atât de târziu și eram pe un traseu necunoscut pentru noi și să nu uit să menționez că tuna și fulgera, începuse să îmi piară entuziasmul și mă întrebam ...oare mi-am ales bine cadoul?

      Dar toate acestea nu au făcut decât să ne ambiționeze să grăbim pașii, mai ales că, deși necunoscut pentru noi, traseul acesta este cel mai accesibil spre Munții Giumalău, fiind pe drum forestier, care urcă printre casele oamenilor și continuă printre fânețe și apoi, printre brazi, iar dupa iesirea din pădure se deschide larg, golul alpin, iar de aici nu e decât o aruncătură de băț până la Cabana Giumalău.

      
        Cu toate micile impedimente, am ajuns la cabană, în 3 ore și am reușit să surprindem în fotografii, apusul.

E dimineață...în altă viață...

      Odată ajunși, am uitat de toți și de toate și am trăit două zile minunate, exact așa cum le-am visat și care au inclus și un traseu in munții mei de suflet, Rarău.

Căsuța din poveste